Inevitabilul s-a produs: România a început să pice testul marilor reforme, ultima șansă a țării de a se dezvolta cu bani gratis de la UE. Și totul doar pentru o serie de oameni care se agață de funcții. Deși fiecare aruncă pisica în curtea celuilalt pentru capital politic, ambii parteneri de la guvernare au partea lor de vină. De aceea este cu atât mai flagrant tupeul cu care și Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă spun că vor să reformeze țara, iar celălalt nu îl ajută.
Cererea de plată numărul 3 din PNRR a fost un adevărat test, primul, pentru țara noastră de a face schimbări structurale. A fost prima cerere de plată care a presupus reforme sensibile precum pensii, pensii speciale și companii de stat. Și l-am picat parțial. Am făcut schimbări cum am știut: am reformat pensiile dar le-am crescut, am reformat pensiile speciale, dar le-am păstrat. Iar aici Comisia a închis ochii și ne-a dat undă verde. Problema a rămas însă la reforma companiilor de stat. Pe a doua cerere de plată, Comisia ne-a suspendat 50 de milioane de euro. Acum, pe cea de-a treia cerere, sancțiunea a fost totuși mai dură: Bruxelles-ul a suspendat momentan 1,1 miliarde de euro. Dimensiunea sumei, aproape jumătate din totalul cererii de plată pentru numai șase jaloane neîndeplinite din peste 70, arată miza uriașă ale reformelor ratate momentan.
Încă din martie scriau Cristian Pantazi și Dan Tăpălagă că Bruxelles-ul a blocat cererea 3 din PNRR. Știam de atunci și problemele cheie: reforma microîntreprinderilor, reforma companiilor de stat și reforma companiilor din energie. Au urmat alegeri, atât locale, cât și europene, așa că problemele au fost băgate o vreme sub preș.
Articolul integral pe economedia.ro.